Prima jumătate a anului a adus 1.803 breșe majore de securitate la nivel global și peste 471 de milioane de notificări privind compromiterea datelor personale. Cifra depășește cu mult totalul de 297,5 milioane înregistrat pe întreg anul precedent, iar ritmul actual sugerează că recordul absolut va fi doborât până în decembrie.

Factorul care a accelerat dramatic această escaladare este inteligența artificială, integrată acum direct în strategiile de atac. Datele IBM arată că un sfert dintre incidentele majore recente au implicat utilizarea AI, cu o creștere de 56% față de perioada anterioară. Drept răspuns, 78% dintre companiile la nivel global intenționează să suplimenteze bugetele dedicate securității cibernetice, potrivit unui sondaj PwC.

O vulnerabilitate tot mai exploatată vine din interior. Foști angajați concediați sustrag baze de date sensibile înainte de a părăsi compania, iar actori statali precum Coreea de Nord plasează lucrători IT în firme occidentale prin identități furate, interviuri trucate cu deepfake și CV-uri generate artificial, conform rapoartelor de specialitate.

La nivel național, Directoratul Național de Securitate Cibernetică monitorizează o evoluție similară. DNSC avertizează că hackerii folosesc inteligența artificială pentru a perfecționa atacurile de tip phishing și smishing, mesajele-capcană devenind tot mai greu de distins de comunicările legitime tocmai datorită textelor generate fluent de algoritmi.

Un fenomen semnalat insistent de experții DNSC este utilizarea tehnologiei deepfake în fraude financiare. Atacatorii clonează vocea și imaginea unor personalități publice sau jurnaliști cunoscuți din România, creând videoclipuri false prin care promovează platforme fictive de investiții, cu scopul de a convinge victimele să transfere bani sau să cedeze date bancare.

Specialiștii recomandă o conduită digitală defensivă: verificarea riguroasă a surselor, evitarea linkurilor primite nesolicitat și monitorizarea periodică a extraselor de cont prin servicii de alertă bancară. Înghețarea preventivă a creditului este considerată de experții internaționali drept măsura supremă de protecție atunci când datele de identitate au fost deja expuse.

Articolul precedentPermis de conducere de la 17 ani în UE: când se aplică regulile în România
Articolul următorBNR: Românii vor simți scăderea inflației din trimestrul al treilea