Rata anuală a inflației ar putea avansa ușor în ultimele două luni din 2026, după creșterea înregistrată în octombrie. Banca Națională a României estimează că revenirea în intervalul țintei se va produce abia în primul trimestru din 2028.
Prognoza apare în noul Raport asupra inflației, aprobat de BNR joi, 12 noiembrie. Potrivit documentului, combustibilii, energia, materiile prime și evoluția cursului leului se numără printre factorii care vor menține presiunea asupra prețurilor.
Cum a evoluat inflația
Datele Institutului Național de Statistică indică o rată anuală de 6,94% în octombrie 2026, față de 6,61% în septembrie și 6,17% în august. Avansul a fost determinat în principal de scumpirea carburanților, dar și de majorarea prețurilor unor produse alimentare.
În iunie, inflația ajunsese la 10,42%, după care a coborât semnificativ în lunile următoare. Scăderea a fost susținută de ieșirea treptată din baza de calcul a efectelor produse de eliminarea plafonării prețurilor la energia electrică, precum și de majorările TVA și accizelor din 2025.
Traiectoria descendentă a fost însă întreruptă de noile scumpiri. BNR estimează că inflația va mai crește ușor până la sfârșitul anului, urmând apoi să intre pe o tendință de reducere graduală.
Energia și cursul leului
Prețurile petrolului și ale energiei reprezintă unele dintre principalele riscuri pentru economia României. Conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică au majorat costurile suportate de companii și populație, în timp ce seceta severă din acest an a influențat prețurile anumitor produse agricole.

O depreciere a leului în raport cu euro poate scumpi mărfurile importate, iar aceste costuri se pot transmite ulterior către consumatori. Efectele pot apărea nu doar la facturile de energie și la pompă, ci și în prețurile alimentelor, bunurilor și serviciilor, prin cheltuieli mai mari pentru transport și producție.
Revenirea va fi lentă
Conform estimărilor BNR, rata inflației va reintra în intervalul urmărit de banca centrală în primul trimestru din 2028. Scăderea ar urma să fie sprijinită de diminuarea efectelor generate de scumpirile din energie și agricultură, dar și de reducerea consumului populației.
O rată mai mică a inflației nu înseamnă că prețurile vor reveni la nivelurile anterioare. Aceasta indică doar faptul că prețurile vor avansa, în medie, într-un ritm mai lent.
BNR menționează și incertitudinile legate de măsurile care ar putea fi adoptate pentru reducerea deficitului bugetar. Acestea pot influența consumul, investițiile și activitatea companiilor, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu poate afecta puterea de cumpărare și costurile de finanțare.



