Bugetul României la opt luni: veniturile cresc mai repede decât cheltuielile

Execuția bugetară pentru primele opt luni din 2026 indică o reducere semnificativă a deficitului față de perioada similară a anului trecut. Veniturile statului au avansat cu 11,4%, în timp ce cheltuielile au crescut cu 4,2%, iar investițiile au urcat cu 25,1 miliarde de lei.

Veniturile totale au ajuns la 468,1 miliarde de lei, echivalentul unei creșteri de 11,4% față de primele opt luni din 2025. Ca pondere în PIB, acestea au crescut cu 0,85 puncte procentuale, datorită încasărilor fiscale mai mari, în special din TVA, și fondurilor europene.

Încasările care au susținut bugetul

• Impozitul pe salarii și venit a generat 42,86 miliarde de lei, cu 8,1% peste nivelul de anul trecut. Încasările din impozitul pe dividende au crescut cu 16,6%, pe fondul distribuirilor concentrate în decembrie 2025, înaintea modificărilor fiscale. Sumele provenite din Declarația unică au avansat cu 19,1%.
• Impozitul pe salarii a crescut cu 5,6%, peste ritmul de 3,1% al fondului de salarii. Evoluția a fost influențată de eliminarea, de la 1 ianuarie 2025, a facilităților fiscale pentru angajații din construcții, agricultură, industria alimentară și activitățile de creare a programelor pentru calculator.
• Contribuțiile de asigurări au însumat 147,53 miliarde de lei, în creștere cu 7,1%. Avansul reflectă extinderea bazei de impozitare prin Legea nr. 141/2025 și încasările aferente Declarației unice.
• Impozitul pe profit a adus 29,55 miliarde de lei, cu 9,1% mai mult decât în aceeași perioadă a anului precedent. Încasările de la agenții economici au crescut cu 11,7%.
• Încasările nete din TVA au urcat la 103,35 miliarde de lei, cu 25,2% peste nivelul din 2025. Încasările brute au crescut cu 21,1%, în urma modificării cotelor de TVA, în timp ce rambursările au avansat cu 7,5%, la 23,76 miliarde de lei, de la 22,1 miliarde de lei.
• Accizele au generat 32,35 miliarde de lei, nivel apropiat de cel din anul anterior. Încasările din produsele energetice au crescut cu 9,3%, însă evoluția lunară a accizelor rămâne volatilă, inclusiv din cauza politicii operatorilor privind antrepozitarea fiscală.
• Veniturile nefiscale au scăzut cu 9,8%, până la 33,91 miliarde de lei. Comparația este influențată și de încasările excepționale de 1,6 miliarde de lei din ajutoare de stat recuperate în 2025, în baza Legii nr. 9/2025.
• Rambursările de la Uniunea Europeană pentru plățile efectuate și donațiile au totalizat 43,38 miliarde de lei, în creștere cu 37,7%.

Cheltuielile totale au fost de 527,53 miliarde de lei, cu 4,2% peste nivelul din primele opt luni ale anului trecut. Raportate la PIB, acestea au coborât de la 26,4% la 25,7%, ceea ce înseamnă o reducere de 0,7 puncte procentuale.

Unde au mers banii

• Cheltuielile de personal au fost de 109,04 miliarde de lei, cu 4,26 miliarde de lei mai mici decât în aceeași perioadă din 2025. Reducerea este pusă pe seama limitării cheltuielilor salariale și a diminuării unor sporuri pentru categorii de angajați din sectorul bugetar. Ponderea lor în PIB a scăzut la 5,3%, de la nivelul cu 0,6 puncte procentuale mai mare în anul precedent.
• Cheltuielile cu bunurile și serviciile au ajuns la 67,83 miliarde de lei, în creștere cu 7,1%, în principal ca urmare a plăților mai mari din domeniul sănătății.
• Costurile cu dobânzile au crescut cu 8,86 miliarde de lei, la 42,05 miliarde de lei. Acestea au reprezentat 2% din PIB.
• Asistența socială a absorbit 166,87 miliarde de lei, cu 0,3% sub nivelul din anul precedent. În această categorie au intrat și plățile pentru compensarea facturilor la electricitate și gaze, care au totalizat 236,64 milioane de lei în primele șapte luni din 2026.
• Subvențiile au însumat 8,71 miliarde de lei și au fost destinate în principal transportului de călători, producătorilor agricoli și schemei de compensare a energiei pentru consumatorii noncasnici. Pentru ultima componentă au fost plătite 242,48 milioane de lei.
• Alte cheltuieli au totalizat 9,3 miliarde de lei, cu 2,69 miliarde de lei sub nivelul din 2025. Sumele au inclus burse pentru elevi și studenți, sprijin pentru culte, despăgubiri civile și plăți aferente titlurilor emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au generat plăți de 52,24 miliarde de lei. În această sumă au intrat proiecte aferente cadrelor financiare 2014-2020 și 2021-2027, subvenții agricole europene, finanțări din Fondul pentru modernizare și proiecte susținute prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Investițiile, calculate prin includerea cheltuielilor de capital și a programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au ajuns la 97,05 miliarde de lei. Comparativ cu primele opt luni din 2025, creșterea este de 25,1 miliarde de lei, de la 71,95 miliarde de lei.

Fondurile externe nerambursabile aferente perioadei 2021-2027, granturile și împrumuturile din PNRR au reprezentat 69,2% din plățile pentru investiții. Plățile pentru aceste proiecte au crescut cu 27 de miliarde de lei, respectiv cu 67,3%, față de anul anterior.

Majorarea finanțărilor europene a compensat reducerea investițiilor susținute din fonduri naționale. Baza de comparație din 2025 a inclus plăți excepționale pentru obligații restante din programe naționale de investiții, contribuția statului la capitalul Carpatica Feroviar România și alte cheltuieli din domeniul apărării.

Țintele fiscale și presiunea datoriei

Pentru întregul an, ținta de deficit cash, calculată după standardul național, este de 6,2% din PIB, față de 7,65% în 2025. În metodologia ESA, utilizată la nivelul Uniunii Europene, obiectivul pentru 2026 este un deficit de 6% din PIB.

Un deficit mai redus reprezintă unul dintre principalele avantaje ale României în relația cu creditorii, deoarece statul trebuie să se împrumute anual cu sume importante. După evaluările Fitch și Moody’s din vară, când România a rămas pe ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor, țara se află în proces de analiză periodică realizat de S&P, al cărei raport este așteptat la finalul săptămânii următoare.

România are un acord pe șapte ani cu Comisia Europeană, inițiat în 2024, pentru reducerea deficitului sub 3% din PIB și stabilizarea datoriei publice în jurul pragului european de 60% din PIB. Acest prag este deja depășit. În 2024, deficitul ESA a fost de 9,3% din PIB, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană.

Consolidarea finanțelor publice a fost susținută în ultimii ani prin înghețarea pensiilor și salariilor pentru 2025, decisă împreună cu majorări de taxe în decembrie 2024. În iulie 2025, guvernul a extins înghețarea pensiilor și salariilor pentru 2026 și a adoptat noi creșteri de taxe.

„Execuția bugetară la opt luni confirmă continuarea procesului de consolidare fiscală și faptul că măsurile adoptate produc efecte. Este important că această ajustare are loc într-un context în care veniturile cresc într-un ritm semnificativ mai rapid decât cheltuielile, iar finanțarea din fonduri europene și PNRR continuă să susțină economia și proiectele de dezvoltare ale României. Trebuie să păstrăm însă, obligatoriu, o abordare prudentă în perioada următoare. Fiecare decizie de cheltuire a banului public trebuie cântărită cu responsabilitate, în contextul presiunilor ridicate asupra bugetului și al unui spațiu fiscal limitat, dar și al factorilor externi care pot influența evoluția economiei României. De aceea, disciplina cheltuielilor, prioritizarea strictă și menținerea investițiilor esențiale sunt condiții obligatorii pentru continuarea consolidării fiscale”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.