Sistemul start-stop poate reduce consumul de carburant și emisiile atunci când autoturismul staționează, însă opririle și repornirile repetate schimbă modul în care sunt solicitate unele componente. În traficul aglomerat, funcția poate ridica inclusiv probleme legate de timpul de reacție la plecarea de pe loc.

Tehnologia oprește motorul în timpul pauzelor scurte, cum ar fi așteptarea la semafor sau într-un ambuteiaj. Repornirea se face automat înainte ca șoferul să plece, fără folosirea cheii ori a butonului de pornire.

Scopul este eliminarea consumului de carburant de la ralanti, atunci când motorul funcționează la turație minimă, iar mașina rămâne imobilizată. În anumite situații, motorul poate porni din nou și fără o acțiune directă a conducătorului auto, pentru încărcarea bateriei sau menținerea temperaturii din habitaclu.

Cum reacționează mașina

La autoturismele cu transmisie manuală, oprirea poate avea loc după trecerea schimbătorului în punctul mort și eliberarea ambreiajului. Când apăsați din nou pedala, motorul este repornit pentru pregătirea plecării.

În cazul cutiilor automate, motorul se oprește, de regulă, cât timp vehiculul este staționat, iar pedala de frână rămâne apăsată. Eliberarea frânei declanșează pornirea, însă unele modele echipate cu Auto Hold păstrează motorul oprit până când apăsați accelerația.

Regulile de oprire și pornire nu sunt identice la toate autoturismele. Acestea depind de model, transmisie și dotările instalate, iar condițiile exacte sunt precizate în manualul mașinii.

Dan Barbu, președintele Patronatului Operatorilor de Service Auto din România, susține că discuția nu trebuie limitată la economia de carburant. În opinia sa, electromotorul este solicitat mai mult deoarece efectuează un număr superior de porniri față de cel al unei mașini fără sistem start-stop.

Specialistul a explicat că fiecare pornire presupune un consum mai mare decât funcționarea staționară a motorului. Dacă acest consum suplimentar se repetă frecvent, este posibil ca și cantitatea de noxe să crească, chiar dacă electromotorul și celelalte componente sunt proiectate pentru cicluri suplimentare de pornire.

Posibile efecte în trafic

Un alt risc indicat de Dan Barbu ține de plecarea rapidă de pe loc. De exemplu, atunci când acordați prioritate pietonilor, motorul se poate opri pentru câteva secunde, iar între ridicarea piciorului de pe frână, apăsarea accelerației și atingerea turației necesare poate apărea o întârziere.

Într-o situație în care traficul impune o reacție rapidă, acest interval poate îngreuna manevra și poate crește riscul unui incident. Problema este mai vizibilă în zonele aglomerate, unde deciziile trebuie executate într-un timp scurt.

Opririle repetate pot solicita și mecanismele interne ale motorului, nu doar electromotorul. Potrivit specialistului, variațiile presiunii uleiului și întreruperea ungerii la fiecare oprire pot contribui la apariția unor probleme ale sistemului de lubrifiere.

În timpul funcționării la ralanti, chiar și la viteze reduse, ungerea continuă. Din acest motiv, Dan Barbu consideră că motorul termic ar trebui să funcționeze cât mai constant și afirmă că dezactivarea sistemului ar fi, din punctul său de vedere, soluția preferabilă.

Unii șoferi aleg să oprească funcția imediat după pornirea motorului, atunci când autoturismul permite acest lucru. Motivele invocate sunt teama de probleme tehnice și disconfortul provocat de reacțiile mașinii în timpul condusului.

Dezactivarea funcției

La modelele care oferă această posibilitate, sistemul poate fi oprit printr-un buton dedicat sau din meniul ecranului central. Setarea nu rămâne însă permanent activă în toate cazurile.

Unele autoturisme reactivează automat start-stop la următoarea pornire a motorului, după ce contactul a fost oprit. Dezactivarea permanentă depinde de configurația vehiculului și nu este disponibilă pentru toate modelele.

Articolul precedentPSD revendică 11 ministere în cabinetul pregătit de Luca Niculescu
Articolul următorAdrian Nica: industria videochatului generează câteva miliarde de lei