Inflația anuală din zona euro a urcat la 3,3% în august, cel mai ridicat nivel înregistrat după septembrie 2024. Avansul, de la 2,9% în iulie și 2,8% în iunie, a fost alimentat în principal de scumpirea energiei, pe fondul conflictului din Iran și al blocării Strâmtorii Ormuz.
Datele preliminare publicate de Eurostat arată că rata inflației din sectorul energetic a crescut de la 10,3% în iulie la 14,3% în august. Perturbarea rutelor comerciale prin această arteră maritimă a împins în sus prețurile petrolului și ale produselor rafinate, în timp ce piața europeană a gazelor naturale a redevenit instabilă.
Zona euro este puternic dependentă de importurile de resurse primare, ceea ce amplifică efectele tensiunilor geopolitice asupra economiei și asupra costurilor suportate de populație și companii.
Dobânzile, din nou sub presiune
Inflația de bază, care exclude energia, alimentele, alcoolul și tutunul, a avut o evoluție diferită: a coborât ușor, de la 2,5% în iulie la 2,4% în august. Totuși, accelerarea prețurilor la energie a întărit anticipațiile privind o nouă înăsprire a politicii monetare de către Banca Centrală Europeană.
Piețele financiare evaluau la 98,9% probabilitatea ca BCE să majoreze dobânda-cheie cu 0,25 puncte procentuale la ședința din 10 septembrie. O asemenea decizie ar ridica rata de referință la 2,5% și ar reprezenta a doua creștere a dobânzilor din această vară.
BCE a majorat deja rata principală la 2,25% în iunie, într-o decizie care a marcat prima creștere de acest tip din 2023. Oficialii se tem că șocul energetic, considerat inițial temporar, s-ar putea transmite în economie și ar putea alimenta majorări salariale și scumpiri persistente în sectorul serviciilor.
Creditele și investițiile, afectate
O nouă majorare a dobânzilor ar pune presiune suplimentară pe gospodăriile cu împrumuturi ipotecare sau de consum, într-un moment în care facturile la utilități și combustibili sunt deja ridicate. Costurile mai mari de finanțare ar putea frâna în continuare piața imobiliară și ar reduce disponibilitatea pentru noi investiții.
Întreprinderile mici și mijlocii sunt printre cele mai expuse. Pentru acestea, dobânzile ridicate ar putea duce la amânarea pe termen nedefinit sau chiar la abandonarea proiectelor de dezvoltare.
