Desemnarea deputatului USR Claudiu Năsui la conducerea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării din Republica Moldova a provocat reacții puternic contrastante la Chișinău. Guvernul condus de premierul Vasile Tofan vede în numirea sa o oportunitate de a aduce expertiză economică și administrativă, în timp ce opoziția pro-rusă o folosește pentru a alimenta discursul privind apropierea de România și riscul pierderii statalității.
Vasile Tofan a anunțat marți propunerea printr-un mesaj public, în care a evidențiat experiența lui Năsui din sectorul privat și din administrația guvernamentală de la București. Premierul a descris profilul acestuia drept o combinație de pregătire economică, experiență politică și implicare în reforme.
Claudiu Năsui, în vârstă de 41 de ani, a anunțat că renunță la mandatul de deputat în Parlamentul României pentru a prelua portofoliul de la Chișinău. El și-a motivat decizia prin apropierea de direcția economică propusă de noua guvernare moldoveană și prin susținerea principiilor liberale.
„Am acceptat să preiau portofoliul de ministru al Economiei în Guvernul Republicii Moldova. Istoria ne-a arătat în repetate rânduri că, acolo unde au predominat respectul pentru proprietatea privată și ideile libertății economice, oamenii au prosperat. Am intrat în politică acum aproape 10 ani pentru a promova aceste principii ale liberalismului, care au scos din sărăcie mai mulți oameni decât orice alte politici din lume. Am rezonat puternic cu viziunea domnului Vasile Tofan, noul premier al Republicii Moldova, pentru această țară: ca Republica Moldova să devină cea mai primitoare țară pentru antreprenori”, a transmis Năsui.
Noul ministru a ocupat funcția de ministru al Economiei în România între ianuarie 2020 și septembrie 2021, în guvernul condus de Florin Cîțu. Este absolvent al Facultății de Finanțe a Universității Paris-Dauphine și are un master la Universitatea Bocconi. Năsui și-a exprimat în mod repetat admirația pentru modelul economic promovat de președintele Argentinei, Javier Milei.
Prioritățile noului ministru
La Chișinău, agenda sa include reducerea birocrației, reorganizarea companiilor de stat, digitalizarea administrației și diminuarea cheltuielilor publice. Premierul Vasile Tofan a indicat, de asemenea, eficientizarea sau reducerea numărului întreprinderilor de stat și eliminarea obstacolelor întâlnite de companiile private.
Aceste obiective pot afecta structuri administrative, conduceri numite politic, contracte și rețele de influență consolidate în jurul companiilor de stat. Comisia Europeană a constatat că întreprinderile publice continuă să aibă o poziție dominantă în sectoare precum transporturile și industria, în timp ce productivitatea lor rămâne sub cea a firmelor private, iar reformele avansează lent.
Numirea a fost susținută de reprezentanți ai guvernării. Deputatul PAS Radu Marian a transmis că propunerea premierului ar trebui sprijinită și că este optimist în privința acesteia.
Opoziția pro-rusă a contestat însă atât desemnarea, cât și profilul noului ministru. Igor Dodon a numit numirea „Planul B” și l-a descris pe Năsui drept un funcționar român asociat rețelelor lui Soros, susținând că decizia ar pregăti anexarea Republicii Moldova de către România.
„Planul B în funcțiune. De Ziua Independenței, guvernarea PAS sfidează poporul moldovenesc și promovează un demnitar sorosist din România în funcția de ministru al Republicii Moldova. Acesta e un mod de a pregăti treptat societatea moldovenească și instituțiile statului pentru scenariul anexării țării noastre la România. Se face Unirea pas cu pas, la „foc încet”. Deja pierdem numărul persoanelor din România angajate în funcții înalte la noi. Inclusiv cu implicarea oamenilor din rețeaua Soros”, a scris Igor Dodon.
Diana Caraman, președinta Partidului Comuniștilor, a afirmat că instituțiile statului sunt transformate într-un spațiu pentru experimente politice și a pus sub semnul întrebării criteriile folosite pentru selectarea membrilor guvernului. Fostul premier Vasile Tarlev a criticat acordarea cetățeniei Republicii Moldova lui Năsui.
La rândul său, Renato Usatîi, liderul Partidului Nostru, a întrebat de ce nu au fost aleși specialiști originari din Republica Moldova. El a susținut că nu vede rezultate suficiente în activitatea anterioară a lui Năsui pentru a justifica numirea și a contestat măsurile dure anunțate, precum reducerea cu 30-40% a aparatului funcționăresc și a întreprinderilor de stat.
Critici au venit și din zona societății civile. Valeriu Pașa, activist apropiat de PAS, a ironizat alegerea făcută de guvernare printr-un comentariu în care s-a întrebat cum ar fi fost dacă Andrei Caramitru ar fi primit portofoliul Afacerilor Externe.
Reformele, testate de vulnerabilitate
Analistul politic Mihai Isac consideră că principala dificultate va fi adaptarea doctrinei economice liberale a lui Năsui la realitățile Republicii Moldova. O economie vulnerabilă nu poate suporta fără costuri sociale importante o strategie bazată exclusiv pe tăieri bugetare, privatizări rapide și retragerea statului din domenii sociale.
În 2025, rata sărăciei multidimensionale a fost de 27,4% la nivel național și a ajuns la 42,2% în mediul rural, potrivit datelor oficiale menționate de analist. Riscul de sărăcie s-a situat la 22,1% în întreaga țară și la 32,9% în sate.
Într-un asemenea cadru, eliminarea rapidă a compensațiilor, subvențiilor sau serviciilor publice ar putea fi percepută drept abandon, nu drept modernizare. O astfel de abordare ar putea fi exploatată și de propaganda rusă pentru a asocia integrarea europeană cu sărăcia și reducerea protecției sociale.
Potrivit analizei lui Mihai Isac, Năsui ar putea obține rezultate dacă va aplica un liberalism pragmatic, construit în jurul concurenței, regulilor mai clare, eliminării privilegiilor, reformării întreprinderilor de stat și sprijinirii inițiativei private. Măsurile ar trebui introduse etapizat și acompaniate de protecție pentru grupurile vulnerabile, în linie cu recomandările Băncii Mondiale privind dezvoltarea sectorului privat și consolidarea serviciilor publice.
Trei provocări pentru mandat
Mandatul lui Năsui va fi urmărit prin prisma a trei teste principale:
- adaptarea rapidă la mecanismele instituționale și la relațiile dintre instituțiile de la Chișinău;
- restructurarea întreprinderilor de stat și reducerea birocrației, într-un domeniu dominat de interese politice și economice;
- aplicarea politicilor liberale într-un mediu macroeconomic marcat de creștere redusă, inflație și dezechilibre comerciale.
În 2026, Fondul Monetar Internațional estimează pentru Republica Moldova o creștere economică de 1,5% și o inflație medie de 8,1%. Deficitul comercial ar urma să ajungă la 22,1% din PIB, ceea ce limitează spațiul de manevră pentru reduceri de taxe și cheltuieli fără afectarea investițiilor, protecției sociale și stabilității bugetare.
Prima necunoscută este viteza cu care noul ministru va înțelege problemele concrete ale antreprenorilor, raporturile dintre ministere și influența grupurilor de interese. A doua ține de capacitatea de a reforma companiile de stat fără ca măsurile să fie blocate de conduceri și structuri politice.
O altă provocare va fi comunicarea publică. Venirea unui politician din România este deja folosită de opoziție și de propaganda pro-rusă pentru a susține teze despre anexare și despre lipsa specialiștilor moldoveni, astfel că orice reformă cu efecte sociale negative ar putea amplifica presiunea politică asupra guvernului.
