Prețurile de consum din România au ajuns în august 2026 la un nivel cu aproximativ 80% peste media anului 2017, potrivit analizei realizate de președintele INS, Tudorel Andrei. Cele mai puternice creșteri s-au înregistrat la polițele RCA, energia electrică și anumite alimente.
Tudorel Andrei arată că evoluția cumulată este mai greu de observat atunci când sunt urmărite doar variațiile lunare sau anuale. Deși indicii lunari rămân, de regulă, sub 1%, majorările succesive se adună și pot ridica substanțial nivelul general al prețurilor într-un interval mai lung.
În perioada 2014–2020, rata anuală a inflației nu a trecut de 4,6%. Ritmul de creștere s-a accentuat după 2021, iar maximul intervalului analizat a fost atins în 2023, când inflația a ajuns la 13,8%.
Șocul inflaționist din 2025
Un nou val de scumpiri s-a manifestat în vara anului 2025, după liberalizarea pieței energiei electrice și majorarea accizelor. Inflația lunară a urcat de la 0,45% în iunie la 2,68% în iulie și 2,10% în august.
În aceeași perioadă, rata anuală a inflației a avansat de la 5,7% la 9,9%. În august 2026, tarifele serviciilor erau cu 11% mai mari decât în aceeași lună a anului precedent, creșterea fiind mai accentuată decât în cazul produselor alimentare și nealimentare.
Alimentele cu cele mai mari majorări
Față de media din 2017, scumpirile produselor alimentare și nealimentare au fost relativ apropiate. În sectorul alimentar, cele mai mari diferențe au fost consemnate la următoarele produse:
- carnea de ovine costa de 2,5 ori mai mult;
- ciocolata și bomboanele aveau prețuri de 2,18 ori mai mari;
- brânza telemea, carnea de bovine, peștele și produsele de panificație se apropiau de o dublare a prețurilor;
- făina era mai scumpă cu 18%;
- mălaiul avea un preț cu 20% mai mare;
- zahărul se scumpise cu 47%.
Energia și RCA, în frunte
Energia electrică a ajuns să coste de peste 2,6 ori mai mult decât în 2017, fiind produsul nealimentar cu cea mai mare creștere. Energia termică s-a scumpit de 2,1 ori, iar motorina și lemnele de foc au depășit pragul unei dublări.
Prețurile gazelor naturale, ale produselor din tutun și țigărilor, precum și cele ale benzinei au crescut de aproape 1,9 ori. În schimb, televizoarele s-au scumpit cu 8%, aparatele radio și sistemele audio cu 19%, iar autoturismele cu 34%.
În sectorul serviciilor, polițele RCA au înregistrat cea mai amplă majorare, ajungând în august 2026 la un nivel de aproape 2,9 ori peste media din 2017. Evoluțiile celorlalte servicii au fost următoarele:
- apa, canalizarea și salubritatea s-au scumpit de 2,6 ori;
- serviciile de coafură, cosmetică, igienă și frizerie, precum și lucrările stomatologice, au costat de 2,2 ori mai mult;
- transportul aerian s-a scumpit de două ori;
- analizele medicale, consultațiile și serviciile restaurantelor au ajuns la 1,9 ori nivelul din 2017;
- serviciile de telefonie mobilă au crescut cu 22%;
- abonamentele s-au scumpit cu 26%.
Avertisment privind statistica publică
În aceeași analiză, Tudorel Andrei a semnalat diferențele de salarizare dintre angajații sistemului statistic și personalul altor instituții din administrația publică centrală. El a menționat și faptul că funcționarii publici din statistică nu beneficiază de sporul de complexitate.
Președintele INS avertizează că lipsa unei salarizări adecvate poate afecta păstrarea specialiștilor, modernizarea instituției și furnizarea datelor necesare pentru decizii la nivel național și local. Potrivit acestuia, sistemul statistic are nevoie de o legislație mai clară și mai predictibilă, precum și de resurse umane suficiente pentru negocierile privind alocarea fondurilor europene.
