Experiențele neplăcute din mediul digital sunt raportate lunar de peste unul din trei copii români cu vârste între 10 și 16 ani. Proporția este cu 13 puncte procentuale peste media celor 19 țări europene incluse în cercetarea EU Kids Online 2026, iar România ocupă locul al doilea, după Polonia.
În România, 36% dintre copii afirmă că au fost deranjați sau supărați cel puțin o dată pe lună, în ultimul an, de ceva văzut sau întâlnit online. Media europeană este de 23%, în timp ce Polonia ajunge la 37%.
Sentimentul de siguranță este, de asemenea, mai redus în România. Doar 36% dintre copii spun că se simt în siguranță pe internet, față de 48% la nivelul grupului european analizat.
Diferențe importante între grupe de vârstă
Datele din România nu confirmă tendința europeană potrivit căreia astfel de incidente devin mai frecvente pe măsură ce copiii cresc. Cea mai mare pondere este înregistrată în rândul celor de 10 ani:
- 40% dintre copiii de 10 ani spun că au trecut lunar printr-o experiență online deranjantă;
- 33% dintre copiii cu vârste între 11 și 12 ani declară același lucru;
- 35% dintre cei de 13-14 ani au oferit acest răspuns;
- 37% dintre adolescenții de 15-16 ani raportează astfel de situații.
La nivelul celor 19 state, proporția copiilor care se confruntă lunar cu asemenea experiențe a urcat de la 7% în 2020 la 23% în 2026, ceea ce înseamnă o creștere de peste trei ori.
Cui cer ajutor copiii
După cel mai recent episod neplăcut, 39% dintre copiii români au discutat cu un prieten de aceeași vârstă, iar 36% au apelat la un părinte sau la un îngrijitor. Un procent de 16% nu a vorbit cu nimeni. Mediile europene pentru aceleași răspunsuri sunt de 43%, 35% și 20%.
Băieții tind să păstreze mai des pentru ei astfel de experiențe: 22% nu au discutat cu nimeni, comparativ cu 11% dintre fete. În ansamblul european, fetele caută mai frecvent sprijinul prietenilor, în timp ce băieții încearcă într-o măsură mai mare să gestioneze singuri situația.
În ceea ce privește dialogul cu părinții, 44% dintre copiii din România spun că le este foarte ușor să vorbească despre lucrurile care îi supără, iar 32% consideră că le este destul de ușor. Pentru 25%, discuția este destul de dificilă sau foarte dificilă, peste media europeană de 22%.
Deși fetele discută mai des cu alte persoane după un incident neplăcut, le este mai greu să abordeze subiectul cu părinții. România se află printre țările cu cea mai mare diferență între sexe: ponderea fetelor care spun că pot vorbi ușor cu părinții este cu 12 puncte procentuale sub cea înregistrată în rândul băieților.
Statutul socioeconomic al familiei influențează, la rândul său, accesul la sprijin. În gospodăriile cu venituri și resurse mai reduse, mai puțin de două treimi dintre copii afirmă că pot discuta cu ușurință cu părinții despre ceea ce îi afectează.
Competențe digitale supraestimate
Rezultatele indică o diferență între abilitățile tehnice pe care copiii consideră că le au și capacitatea de a evalua critic informațiile online. În România, doar 24% știu că primul rezultat afișat de un motor de căutare nu este neapărat cea mai bună sursă, cel mai scăzut nivel dintre cele 19 țări participante.
Doar 35% înțeleg că două persoane pot primi rezultate diferite atunci când caută același lucru pe internet. Media europeană pentru această abilitate este de 45%. Cercetătorii români observă că participanții își evaluează competențele digitale mai favorabil decât arată testele de cunoștințe.
Temerile depășesc sfera digitală
Copiii români sunt mai îngrijorați decât media europeană în aproape toate temele urmărite. Cele mai puternice temeri nu sunt însă legate de internet, ci de sănătatea familiei și de război.
- 67% dintre copiii cu vârste între 12 și 16 ani se tem că o rudă s-ar putea îmbolnăvi grav sau ar putea muri, față de 51% în Europa;
- 44% se tem că un război le-ar putea afecta viața, comparativ cu 36% la nivel european.
Mai mult control, mai puțin dialog
La nivel european, implicarea parentală în activitatea online a copiilor s-a deplasat de la conversație și sprijin către monitorizare tehnică. Ponderea copiilor care spun că părinții discută cu ei despre activitatea online a scăzut de la 66% în 2020 la 50% în 2026.
În același timp, utilizarea instrumentelor de control a crescut. 38% dintre copii spun că părinții folosesc filtre sau blochează anumite categorii de conținut, față de 22% în 2020, iar 42% afirmă că sunt urmăriți prin GPS, comparativ cu 15% în urmă cu șase ani. În România, aceste metode sunt folosite mai puțin decât media europeană.
Studiul EU Kids Online 2026 a inclus 28.465 de copii cu vârste între 10 și 16 ani din 19 țări europene, dintre care 1.063 din România. Sondajul reprezentativ a fost realizat între aprilie 2025 și aprilie 2026.
