S&P Global Ratings urmează să publice vineri evaluarea privind ratingul suveran al României. Țara are calificativul BBB-, cu perspectivă negativă, iar menținerea acestuia este considerată scenariul cel mai probabil de analiștii financiari.
România se află pe ultima treaptă a categoriei recomandate pentru investiții. O eventuală retrogradare ar transfera calificativul în zona speculativă, cunoscută drept „junk”, într-un moment în care autoritățile încearcă să reducă deficitul bugetar și să recâștige încrederea piețelor.
Flavius Valentin Jakubowicz, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România, apreciază că datele disponibile nu justifică, în prezent, o coborâre a ratingului. „Scenariul de bază este menținerea ratingului României la BBB-, cu perspectivă negativă, întrucât datele privind execuția bugetară arată că ajustarea fiscală a continuat inclusiv în perioada de interimat a Guvernului, iar în prezent fundamentele nu susțin o retrogradare”, a declarat acesta.
Argumentul invocat de Finanțe
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a spus că execuția bugetară reprezintă principalul atu al României în discuțiile cu agenția. El a menționat întâlnirile tehnice purtate la Ministerul Finanțelor, discuțiile cu premierul Ilie Bolojan și contactele menținute după plecarea delegației S&P de la București.
„Am avut discuții intense cu S&P, inclusiv la misiunea în format fizic pe care au avut-o la București, întâlniri tehnice la Ministerul de Finanțe, întâlniri cu premierul Ilie Bolojan, contacte inclusiv după ce a plecat delegația de aici și înainte de a ajunge la București. E prematur și nu vreau să dau pronosticuri, pentru că situația e complicată datorită turbulențelor politice, dar avem un argument forte – execuția bugetară. O ajustare de 1,6% din PIB față de execuția anului trecut, aproape 27 de miliarde, este un argument foarte puternic și mizez pe acest argument pentru raportul care va fi publicat vineri”, a declarat Nazare.
Potrivit ministrului, un buget credibil pentru 2027 și aplicarea lui conform planificării ar putea contribui la îmbunătățirea perspectivei asociate ratingului. O astfel de evoluție ar crea, totodată, condiții pentru reducerea costurilor de finanțare ale statului.
Ce ar urma după retrogradare
O decizie nefavorabilă din partea S&P ar putea majora dobânzile la care România se împrumută, deoarece investitorii ar solicita o primă mai mare pentru riscul asumat. În plus, unele fonduri de investiții ale căror mandate permit plasamente doar în active din categoria recomandată investițiilor și-ar putea diminua expunerea pe România.
Verdictul S&P vine după evaluările Fitch din 31 iulie și Moody’s din 7 august. Ambele agenții au păstrat ratingurile României și perspectiva negativă. În prezent, toate cele trei mari agenții de rating mențin această perspectivă, ceea ce lasă România la un pas de categoria „junk”.
Menținerea calificativului ar evita retrogradarea imediată, însă România ar rămâne sub presiunea de a demonstra că reducerea deficitului poate continua și după încheierea PNRR. Bugetul pentru 2027 și execuția sa vor fi esențiale pentru evoluția viitoare a ratingului.
