România traversează o perioadă de instabilitate financiară, marcată de deprecierea accelerată a leului, inflație și costuri mai mari de finanțare, avertizează consultantul economic Adrian Negrescu. El susține că lipsa unui plan coerent și a unor măsuri rapide poate afecta puterea de cumpărare, companiile și încrederea investitorilor.

Negrescu consideră că evoluția cursului euro reprezintă un avertisment pentru clasa politică. În opinia sa, presiunile asupra monedei naționale reflectă îngrijorarea investitorilor față de situația economică și politică a României.

Consultantul afirmă că investițiile străine directe au scăzut cu 80% în acest an, iar în ultimele 24 de ore s-ar fi produs o ieșire coordonată de capital de pe piața valutară românească. El apreciază că aceste evoluții afectează și ultima rezervă de credibilitate a țării în fața investitorilor.

Capitalul caută stabilitate

Potrivit lui Adrian Negrescu, fondurile de investiții și marile companii își îndreaptă resursele către piețe percepute ca fiind mai stabile. Majorarea dobânzilor pentru titlurile de stat americane ar fi una dintre principalele alternative urmărite de investitori, alături de incertitudinea economică internă.

Ieșirea capitalului din România ar avea legătură atât cu randamentele mai atractive din Statele Unite, cât și cu lipsa de predictibilitate de pe plan local. Consultantul a indicat că respingerea Guvernului Mureșan și decizia așteptată din partea S&P amplifică temerile privind direcția economică a țării.

În opinia sa, există o probabilitate de 60% ca România să nu fie retrogradată de S&P la categoria „junk”. Chiar și în acest scenariu, deprecierea leului, considerată cea mai severă de la criza financiară din 2009, arată că investitorii sunt tot mai preocupați de modul în care este administrată economia.

Banca Națională a României se află în centrul acțiunilor de stabilizare a pieței valutare. Intervențiile coordonate ale instituției ar putea tempera evoluția cursului, însă rămâne incert dacă acestea vor fi suficiente în cazul unei retrogradări a ratingului suveran.

Presiunea asupra economiei

Vineri, euro a fost cotat de BNR la 5,3447 lei, cu 6,7 bani peste nivelul anterior, ceea ce înseamnă o creștere de 1,27% și un nou record pentru moneda europeană. În aceeași zi, ROBOR la trei luni a urcat la 6,11% pe an, de la 6,06%, majorând presiunea asupra creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă.

Adrian Negrescu susține că autoritățile trebuie să treacă de la mesajele privind orientarea pro-occidentală a României la măsuri verificabile. El cere instalarea rapidă a unui guvern cu un program clar, care să includă ținte și termene pentru reducerea deficitului bugetar, plata datoriilor și aplicarea reformelor asumate în fața finanțatorilor externi.

Un astfel de program ar trebui să confirme investitorilor că România își va respecta angajamentele. Țara se bazează pe împrumuturi externe echivalente cu aproximativ un miliard de euro pe săptămână, iar credibilitatea guvernului este esențială pentru menținerea accesului la finanțare.

Fără măsuri concrete, consultantul estimează că efectele se vor resimți prin deprecierea titlurilor de stat românești, creșterea prețurilor la utilități, energie, gaze și carburanți, precum și prin reducerea puterii de cumpărare. El avertizează că evoluțiile imprevizibile ale cursului, dobânzilor, inflației și prețurilor pot împinge România într-o zonă de instabilitate economică tot mai dificil de controlat.

Articolul precedentS&P Global Ratings decidește vineri soarta calificativului României
Articolul următor530 de permise, reținute de Poliție într-o zi. Viteza și alcoolul, printre abaterile sancționate