România Educată a fost descrisă drept un program solid la nivel de concepție, dar insuficient aplicat în practică. Octavian Horia Minda, profesor pentru învățământ primar la Școala Gimnazială „Take Ionescu” din Timișoara, și Liana Timiș Mureșan, profesoară de educație antreprenorială la Liceul Borșa din Maramureș, au vorbit despre provocările sistemului și rolul profesorilor într-un interviu difuzat duminică, la ora 14:00.
Octavian Horia Minda a ajuns la catedră la recomandarea tatălui său, după ce a ales să predea în satul natal, aflat în apropierea Timișoarei. La început, decizia a fost legată atât de respectul de care se bucura meseria în comunitate, cât și de perspectiva unui loc de muncă stabil și satisfăcător.
Debutul său a avut loc într-o clasă simultană, unde a lucrat cu copii de vârste diferite. În prezent, predă la clasa pregătitoare, iar primele întâlniri cu elevii nu au fost întotdeauna simple. Unii copii s-au speriat de învățătorul înalt, cu barbă, cercel și tatuaje, ajungând să spună că nu vor să meargă la școală.
Pentru a-i ajuta să se adapteze, Minda a pus accent pe apropiere, joc și un climat de încredere. Le-a permis elevilor să-i spună pe numele mic, Horia, și consideră că lucrul cu cei mai mici presupune tact, afecțiune și disponibilitatea de a intra în universul lor.
„Sunt extrem de curioși și sunt extrem de timizi în primele zile de școală”, a explicat profesorul, subliniind că învățătorul are un rol important în formarea primei experiențe a copilului cu școala. El spune că modelul său profesional a fost propriul învățător, domnul Fugaciu, dar și alți dascăli întâlniți în gimnaziu și liceu.
De la contabilitate la antreprenoriat
Liana Timiș Mureșan are pregătire economică și provine dintr-o familie de economiști. Înainte de a intra în educație, a lucrat ca expert contabil, iar schimbarea de carieră a fost influențată de profesoara sa de limba română, care o încuraja încă din perioada liceului să lucreze cu elevii.
Decizia finală a venit după un curs de educație antreprenorială pentru adulți. În momentul în care unul dintre participanți a înțeles utilitatea unui plan de afaceri și felul în care acesta poate fi folosit, nu doar păstrat într-un sertar, Mureșan și-a dat seama că poate transforma educația într-o direcție profesională.
Profesoara consideră că educația antreprenorială ar trebui începută încă din școală, mai ales în comunitățile urbane mici. În opinia sa, elevii trebuie să înțeleagă de timpuriu cum se dezvoltă o afacere, cum se creează locuri de muncă și de ce respectarea regulilor fiscale este esențială pentru economie.
Relația cu liceenii este, în opinia sa, diferită de cea pe care o construiește un învățător cu elevii din ciclul primar. Adolescenții au deja valori și o anumită autonomie, astfel că profesorul trebuie, în primul rând, să fie dispus să-i asculte.
Implementarea, punctul vulnerabil
Întrebată ce contează mai mult într-o reformă educațională — arhitectura programului sau oamenii care îl aplică — Liana Timiș Mureșan a indicat modul de implementare. Ea a comparat reforma cu un plan de afaceri: chiar și cel mai bun proiect nu produce rezultate fără resurse și fără capacitatea de a-l pune în practică.
„Dacă te gândești că doar predai, ai pierdut din start”, a spus profesoara. În viziunea sa, cadrul didactic nu este doar un transmițător de informații, ci „un arhitect al unei experiențe de învățare”, care trebuie să-și construiască zilnic modul de lucru.
Mureșan a apreciat programul România Educată ca fiind bine conceput pe hârtie, dar a criticat lipsa unei aplicări reale și consistente. Ea consideră că sistemul dispune de profesori și elevi cu potențial, însă rezultatele depind de felul în care reformele ajung efectiv în școli.
Cei doi profesori au spus că rămân optimiști în privința educației, chiar dacă recunosc dificultățile sistemului. Mureșan crede că educația va contribui la schimbarea societății, iar Minda spune că în școli există încă dascăli care își practică meseria cu pasiune și bucurie.
Un elev ajuns la NASA
Pentru Octavian Horia Minda, una dintre cele mai puternice confirmări ale rolului profesorului este povestea unui fost elev, Tudor. Copilul provenea dintr-o familie monoparentală și venea uneori la școală fără mâncare, astfel că învățătorul a început să-i aducă zilnic un sandviș sau ceva dulce.
Cei doi s-au reîntâlnit după mai mulți ani, întâmplător, într-un aeroport european. Fostul elev l-a recunoscut și i-a spus că nu are cuvinte să-i mulțumească. Tudor lucrează acum la NASA, iar această evoluție i-a consolidat profesorului convingerea că școala poate influența decisiv parcursul profesional al unui copil.
Experiența respectivă explică și interesul lui Minda pentru domeniile STEM. El le-a prezentat elevilor experimente chiar și atunci când dispunea de resurse limitate, încercând să le transmită pasiunea pentru știință, tehnologie, inginerie și matematică.
