Sari la conținut
Revista Bilanț
Revista Bilanț
Meniu

Guvernul stabilește prioritățile României în negocierile europene: ETS2, fonduri și securitate

Guvernul vrea amânarea ETS2 până în 2030, protejarea fondurilor UE și implementarea SAFE în negocierile europene pentru apărare și reducerea costurilor energiei.

AfaceriDe Publicat: • 5 min de citit
Guvernul stabilește prioritățile României în negocierile europene: ETS2, fonduri și securitate

Adaugă Revista Bilanț ca sursă preferată pe Google

Guvernul a analizat vineri principalele dosare europene aflate în negociere sau dezbatere și cu impact direct asupra României. Un memorandum adoptat la nivelul Executivului va sta la baza pozițiilor naționale susținute în procesul decizional al Uniunii Europene.

Documentul inventariază mizele, interesele și punctele sensibile pentru România, dar urmărește și inițiativele legislative pe care Comisia Europeană le-ar putea prezenta până la sfârșitul lui 2026 și în 2027. Autoritățile vor putea astfel să evalueze din timp efectele economice, sociale și bugetare ale viitoarelor măsuri.

Prioritățile României la Bruxelles

Printre obiectivele identificate de Guvern se numără:

  • amânarea aplicării ETS2 până în 2030;
  • reducerea costurilor energiei pentru gospodării și companii;
  • protejarea finanțărilor europene destinate coeziunii și agriculturii;
  • implementarea programului SAFE și accesarea instrumentelor europene pentru apărare;
  • operaționalizarea Hub-ului de securitate la Marea Neagră;
  • simplificarea legislației și reducerea sarcinilor administrative pentru companii.

Pe piața unică, România susține eliminarea barierelor de reglementare care îngreunează activitatea firmelor și extinderea acestora în alte state membre. La nivel european este pregătită și o nouă formă de societate, care ar urma să funcționeze după reguli comune în toate țările Uniunii.

Guvernul urmărește, de asemenea, continuarea reindustrializării europene concomitent cu obiectivele de decarbonizare. Direcția are în vedere stimularea producției realizate în Uniune și creșterea cererii pentru bunurile fabricate aici, în continuarea inițiativelor lansate în 2025 prin Pactul pentru o industrie curată.

Din cele 12 pachete legislative Omnibus prezentate până acum, șase sunt încă negociate. Acestea acoperă domenii precum digitalizarea, protecția mediului, industria auto, siguranța alimentară și hrana pentru animale, fiscalitatea, produsele energetice și etichetarea energetică.

„Urmărirea acestor dosare prezintă interes pentru România atât din perspectiva reducerii sarcinilor administrative și a costurilor de conformare pentru operatorii economici, cât și din perspectiva impactului asupra sectoarelor economice vizate”, arată Guvernul.

ETS2 și costurile energiei

Una dintre cele mai importante teme pentru România este mecanismul ETS2, care va extinde comercializarea certificatelor de emisii la clădiri și transportul rutier. Aplicarea sa a fost deja mutată pentru 1 ianuarie 2028, însă România, alături de alte state membre, sprijină o nouă amânare, până în 2030.

Introducerea ETS2 ar putea influența cheltuielile gospodăriilor și companiilor pentru încălzire și transport. România mai susține reducerea temporară a obligațiilor de raportare și monitorizare prevăzute de normele europene privind emisiile de metan, precum și măsuri pentru scăderea prețului energiei electrice.

Pe agenda energetică se află și adaptarea infrastructurii la creșterea consumului și la extinderea producției regenerabile. România urmărește consolidarea rețelelor de transport și distribuție și pregătirea cadrului pentru aplicarea obiectivelor europene privind energia și clima după 2030.

În cazul politicilor climatice, autoritățile vor participa la discuțiile despre revizuirea sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii pentru perioada de după 2030 și despre viitorul pachet legislativ în domeniul energiei și schimbărilor climatice. Pentru stabilirea poziției naționale, acestea trebuie să verifice nivelul de îndeplinire a țintelor României pentru 2030, eventualele întârzieri și consecințele economice, sociale și bugetare ale noilor obiective.

Tehnologie și schimburi comerciale

România vrea ca viitoarea strategie digitală europeană să includă consolidarea suveranității tehnologice a Uniunii. Printre direcțiile urmărite se află dezvoltarea capacităților tehnologice europene, diminuarea dependențelor externe în sectoarele digitale strategice și extinderea infrastructurii pentru inteligență artificială.

Ședință de Guvern.
Ședință de Guvern.

„Poziționarea României trebuie să urmărească atât valorificarea oportunităților de dezvoltare și finanțare, cât și asigurarea participării economiei și sectorului de cercetare românesc la noile lanțuri valorice tehnologice europene”, precizează Executivul.

În privința relațiilor comerciale, Uniunea Europeană negociază acorduri de liber schimb și de investiții cu parteneri din afara blocului comunitar. Astfel de înțelegeri ar putea facilita accesul firmelor europene pe piețele externe, creșterea exporturilor și diversificarea aprovizionării cu materii prime și produse strategice.

Guvernul consideră necesară analizarea efectelor acestor acorduri asupra sectoarelor economice românești. În paralel, autoritățile vor trebui să identifice oportunitățile pentru exportatori și pentru atragerea investițiilor.

Apărare și securitate regională

În domeniul apărării, România va urmări implementarea programului SAFE și participarea la celelalte mecanisme europene de finanțare. Executivul va monitoriza inițiativele pentru dezvoltarea industriei europene de apărare și posibilitățile de finanțare pentru proiectele și companiile din țară.

Memorandumul include și pregătirea aplicării normelor europene privind mobilitatea militară. O altă etapă vizată este trecerea la operaționalizarea Hub-ului de securitate la Marea Neagră.

Guvernul subliniază că aceste obiective presupun colaborare între instituțiile statului și urmărirea constantă a inițiativelor europene. Scopul este accesarea finanțărilor disponibile și consolidarea contribuției României la securitatea europeană și regională.

Negocierile pentru bugetul 2028-2034

Negocierile privind următorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene, pentru perioada 2028-2034, au intrat într-o etapă decisivă. La nivel european este urmărit un acord politic până la sfârșitul lui 2026, astfel încât legislația sectorială să fie încheiată în 2027, iar noul buget să poată fi aplicat de la 1 ianuarie 2028.

Pentru România, un acord în termen ar permite pregătirea planurilor naționale și încheierea negocierilor cu Parlamentul European. Guvernul consideră esențial ca viitorul buget să păstreze un echilibru între contribuțiile statelor membre și eventualele noi resurse proprii ale Uniunii.

„Pentru România, este esențial ca soluția finală agreată să asigure atât un echilibru adecvat între contribuțiile statelor membre și eventualele noi resurse proprii ale Uniunii Europene, cât și un volum total al bugetului european care să permită menținerea unor alocări suficiente pentru statele membre și, în special, pentru prioritățile naționale de dezvoltare”, subliniază Executivul.

România va negocia menținerea unor finanțări consistente pentru politica de coeziune și agricultură, precum și asigurarea unor resurse previzibile pentru investițiile și reformele naționale.

Mai multe din secțiunea Afaceri