România va instala la ICI București infrastructura de calcul de mare performanță a proiectului RO AI Factory, parte din rețeaua europeană dedicată inteligenței artificiale. Primele componente ar putea deveni funcționale până la jumătatea anului 2027, iar operaționalizarea completă este estimată pentru finalul anului.
Proiectul a început oficial la 1 septembrie 2026 și presupune o investiție de câteva zeci de milioane de euro în echipamente. Centrul nu va fi o fabrică în sens tradițional, ci un ansamblu de servere și resurse de calcul destinat dezvoltării, antrenării, testării și validării modelelor și aplicațiilor de inteligență artificială.
Infrastructura va fi instalată în centrul de date al Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare în Informatică, care va asigura integrarea, funcționarea și suportul tehnic. Potrivit directorului general al ICI București, Victor Vevera, proiectul ar putea deveni complet funcțional în intervalul aprilie-iunie 2027, în timp ce estimarea generală pentru operaționalizare indică sfârșitul anului.
Costuri și achiziție europeană
Echipamentele vor fi cumpărate printr-o licitație internațională organizată la nivel european. Procedura ar urma să fie lansată de Comisia Europeană până la sfârșitul anului.
Pe lângă investiția inițială, România va suporta cheltuielile de operare ale infrastructurii. Acestea includ energia, personalul și celelalte resurse necesare funcționării centrului.
„Proiectul RO AI Factory a demarat oficial în data de 1 septembrie 2026 (…) și sperăm că până la mijlocul anului viitor, deci undeva aprilie, mai, iunie, să fie funcțional total”, a declarat Victor Vevera.
Prin această infrastructură, cercetătorii, universitățile, companiile, start-up-urile și instituțiile publice vor putea utiliza resurse de calcul pentru proiecte de inteligență artificială. Obiectivul declarat este creșterea utilizării acestor tehnologii în administrație, economie și activitățile de zi cu zi.
Cine face parte din consorțiu
Consorțiul este coordonat de ICI București și Universitatea Națională de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București. Din structura proiectului mai fac parte:
- Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca;
- Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice;
- Asociația Transilvania IT;
- Institutul de Cercetări pentru Inteligență Artificială „Mihai Drăgănescu”;
- Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România;
- Asociația Romanian Digital Innovation Hubs.
Componența reunește instituții de cercetare, universități, organizații din sectorul IT, reprezentanți ai mediului de afaceri și structuri dedicate inovării digitale. Astfel, aplicațiile dezvoltate de companii sau cercetători vor putea fi testate și validate pe infrastructura disponibilă în România.
Integrarea în rețeaua europeană
RO AI Factory va fi conectată la rețeaua europeană de centre pentru inteligență artificială coordonată prin EuroHPC Joint Undertaking. România va putea participa la colaborări transfrontaliere și la schimburi europene de resurse, date, expertiză și bune practici.
Victor Vevera consideră că România dispune deja de o parte importantă a specialiștilor necesari, în special în programare, inginerie de sistem, cercetare și dezvoltarea de aplicații. El estimează că țara poate obține rezultate și în nișe ale industriei AI, datorită bazei de programatori și ingineri.
Directorul ICI atrage însă atenția că performanța centrului va depinde de proiectele și oamenii care îl vor utiliza, nu doar de capacitatea tehnică instalată. „Va trebui să învățăm noi să ne educăm să folosim AI-ul pentru ceea ce este. Adică să ne augmenteze și să ne ridice capacitățile, să ne fie un ajutor, să ne fie un asistent, nu să ne înlocuiască”, a afirmat Vevera.
El a indicat și riscul ca oamenii să devină dependenți de inteligența artificială și să apeleze la aceasta pentru orice decizie, inclusiv în relațiile personale și în viața de zi cu zi.
