Trecerea de la aplicarea cotei reduse de TVA de 9% la aplicarea cotei standard de TVA, începând cu 1 ianuarie 2023, în cazul băuturilor răcoritoare cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori sau arome este un subiect controversat.
Măsura are scopul de a îmbunătăți sănătatea românilor, dar România nu este o țară în care astfel de produse sunt consumate în mod excesiv. Măsura este similară cu introducerea accizelor la țigări și alcool. Dar în toate cazurile prețurile sunt percepute de clientul final. Adesea dependența de produse periculoase pentru sănătate se regăsește mai ales în familiile sărace. Iar creșterea prețului nu îi va determina pe dependenți să nu mai consume, ci va renunța la alte cheltuieli esențiale.
Analistul economic Christian Năsulea, director executiv al Institutului European de Studii Economice (ies-europe.ro), a explicat într-un interviu acordat Ziare.com ce se va întâmpla de fapt după majorarea TVA-ului la băuturile răcoritoare cu adaos de zahăr.
„Se discută la nivel european despre obezitate, despre efectele nocive pe care le are zahărul asupra sănătății. Dar România a optat pentru majorarea TVA în loc să introducă o taxă pe vicii așa cum există în multe alte țări europene.
Abordarea în sine nu este neapărat greșită, această situație este de preferat și pentru unele produse care nu sunt esențiale pentru a aduce TVA-ul la un nivel normal.
Dar problema aici este că avem o situație în care oricum există inflație, TVA-ul în această situație va fi transferat în întregime către clientul final pentru că nu există produse pentru care să existe mecanisme de cerere și ofertă care să determine cumva că această taxă este suportate în mare parte de producători. Și apoi aceasta se transformă într-o altă formă de presiune inflaționistă introdusă într-un moment în care statul ar trebui să încerce să ne ajute să reducem inflația, nu să contribuim la creșterea acesteia”, a spus Christian Năsulea.